Chimia sărutului

Nimic nu se compară parcă cu un sărut pasional. Nu-mi dau seama dacă este mai puternic decât actul sexual propriu-zis. Probabil că intensitatea sărutului depinde de configuraţia mentală a fiecăruia dintre noi. Unii sunt adepţii finalizării imediate, alţii savurează la maxim momentul şi amână, pe cât posibil, descătuşarea energiilor cumulate. Unii o fac mecanic, alţii pasional.
În virtutea apropiatei întâlnirii cu foştii colegi din gimnaziu, amintirile m-au surescitat şi mi-au aglomerat cotidianul. Cotidianul, dovedindu-se prea strâmt pentru abundenţa de imagini mentale, a permis gândurilor să-mi invadeze visele. Iar în vis am avut parte de un sărut răvăşitor. Nu pot descrie în cuvinte câtă pasiune am putut resimţi. Câtă dorinţă şi ce descătuşare de energie. Un sărut ireal, o atingere de buze care m-a cutremurat dincolo de vis. O străfulgerare resimţită parcă în fiecare fibră a trupului. Uluire, surprindere, uimire, beatitudine, iubire. O stare dumnezeiască. Elixirul dragostei şi nectarul iubirii.
Sau poate că acest sărut consumat necondiţionat în vis nu este decât o lucrare malefică subconştientă. Sărutul interzis. Refularea dorinţei neîmplinite de pe timpul când aveam 14 ani.
Ceva, totuşi, nu se potriveşte. Femeia din vis, copila de altă dată, nu mi-a atras cu nimic atenţia pe când eram colegi. Mai mult, nu a avut încă loc întâlnirea cu foştii colegi astfel încât să invoc o atracţie conjuncturală.
Se zice că atracţia între parteneri este în mare măsură de natură chimică. Eliberarea de feromoni şi de formoni contribuie din plin la cuplarea a 2 fiinţe umane dintr-o mare de oameni. Nici nu trebuie să cauţi prea mult într-un grup, întrucât reacţiile chimice apropie negreşit potenţialii parteneri.
Un vis bizar, căruia nu îi văd logica. Sau poate că acesta poate fi explicat prin prisma psihologiei. Sau a patologiei. Chiar nu ştiu. Poate că întâlnirea planificată cu foştii colegi îmi va dezvălui multe din chimia acestui sărut mental atât de covârşitor. Dacă feromonii şi formonii îşi vor cere tributul la întâlnire atunci, cu siguranţă, nu ştim nimic despre chimia sărutului şi despre ramificaţiile acestuia în subconştientul uman.

30 Responses to Chimia sărutului

  1. Tina spune:

    Cum a fost la intalnire?

    • QvoVadis spune:

      Una placuta, desi ma asteptam la cu totul altceva. Au fost mai putini decat se preconiza dar ce am observat este faptul ca majoritatea au ramas neschimbati. Atat comportamental, cat si fizionomic.
      Iar chimia…nicka :P
      Asta nu inseamna ca nu am privit cu alti ochi pe unele dintre colege :) Vorba unui mucalit…”ce de bunaciuni taica !”.

  2. Tina spune:

    Deci ai ramas cu visul.. :)

    Prima zi de scoala cum a fost?

  3. Tina spune:

    Am avut si eu cateva surprize in prima zi.. nu ma asteptam ca cei din generatia asta sa fie atat de.. nici nu stiu care e cuvantul potrivit..

  4. Tina spune:

    Poate se intampla totusi o minune :)

  5. Tina spune:

    Ei, nu mai cred în Moș Crăciun :)

  6. Tina spune:

    Abia acum am vazut ca ai scris articolul asta de ziua mea… :)

  7. Tina spune:

    Da, subconstientul… :)

  8. Tina spune:

    Prezentul e singurul care contează..

  9. Tina spune:

    Cred că nu mai trăiesc de ceva vreme doar pentru prezent… Uneori îmi e dor.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.