Colaje de Oracol (III)

33. La ce te gândeşti în acest moment ?
- Suzana P. (Su-e): Crezi că mai şi gândesc ? E greu pentru mine !
- Aurelian L. (Lipova): La o pizdă.
- Daniela L. (Ponei): Te interesează ? La pelicani.
- Ciprian P. (Cip): Cum să-l spânzur pe tipul la care se gândeşte Alina.
- Magdalena C. (Albişoara): La teza de matematică (să-mi sufli).
- Daniel A. (Gîscanu): Mă gândesc dacă vine maică-mea la consultaţii în seara asta.
- Mădălina G. (Chick Corea): La un tip blond.

34. Un subiect…la liberă alegere.
- Daniela L. (Ponei): Ia din faţă !
- Luiza O. (Junior): Hai Craiova ! Omletă ţi le fac.
- Nicolae B (Nicu): Spune-i celei de la 13 să mintă mai puţin.
- Cristian I. (Ţuc): Dacă-ţi dau una, îşi scapă peştele din gură.
- Marian V. (Dinţosu’): Îmi place să urmăresc zborul pelicanilor.
- Dragoş V. (Cioc): Idem 1, 2, 3, … , 36, 37. În plus, Panţalie nebunul/ Trage cu tunul / Şi împuşcă raţele / Şi mănâncă maţele.
- Mircea P. (Ciot): Îmi eşti un băiat simpatic, dar eşti prea mic de înălţime (şi aş vrea să ne întâlnim la examen).

36. Ce faci când n-ai ce face ?
- Angela R. (Creaţa): Mă dau cu sania.
- Paula B. (Alencar): Stau pe prispă şi mănânc cărămizi. Mă plictisesc.
- Nicolae B (Nicu): Fac ce pot.
- Vianora C. (Pupu): Mă plimb prin frigider. Sar după capelă.
- Daniel L. (Trombo): N-ai ce face când ce faci ?

38. Băieţii despre fete, fetele despre băieţi
- Loredana V. (Gotu): Sunt nişte porci ! (Ştii bancul cu porcii ?)
- Paula B. (Alencar): Nişte M…mă abţin.
- Mădălina D. (-): Sunt nişte pule, fireşte, nu toţi.
- Luiza O. (Junior): Nişte tâmpiţi, nişte cretini care merită numai pumni în…coaie.
- Nicolae B (Nicu): Nişte curve care merită trase de mamele.
- Mihail D. (Mimi): Fetele frumoase sunt frumoase, celelalte sunt fete.

40. Ai idee ce este dragostea ? Nu prea sunt documentat.
- Paula B. (Alencar): Este o…ceva.
- Alina C. (Ţuţu): Nu sunt nici eu prea documentată (Iau lecţii seara).
- Aurelian L. (Lipova): Da. Bătălie la etaj, ca să câştigi parterul.
- Daniela L. (Ponei): Mai documentează-te întâi şi după aceea îmi explici şi mie.
- Gabriel P. (Calu): Îţi dau o carte să te documentezi.
- Cristian I. (Ţuc): Un tip şi o tipă care se sărută.
- Vianora C. (Pupu): Şi vrei să-ţi spun eu ? Nu, că bagi în gură.

41. Zic eu că la vârsta noastră verbul „a iubi” nu prea există. De aceea am să pun întrebarea în alt fel. Îţi place de vreo persoană de sex opus ?
- Aurelian L. (Lipova): Mă dete-n scula mea.
- Gabriel P. (Calu): La vârsta voastră nu, dar la a mea, da.
- Mădălina V. (-): Da te interesează de pe cine ?

44. Făcând o acoladă, ce fel de fete/băieţi crezi că ţi s-ar potrivi ?
- Daniela L. (Ponei): Tu ai fi soţul ideal. Toată vesela ţi-aş sparge-o în cap dacă nu m-ai asculta. Cred că ne-am bate reciproc ca nişte nebuni.

52. Ce ai zice dacă i-ai da nişte sfaturi ?
- Aurelian L. (Lipova): Da. Să nu mai stai capră şi să nu mai ei muie.
- Daniela L. (Ponei): Îţi spun o chestie, rămâi perplex. Ia din faţă !
- Cristina N. (Aida): Sfaturile nu folosesc nimănui; numai exemplele.
- Simona C. (-): Nu consider că am ajuns la vârsta la care să dau sfaturi.
- Nicolae B (Nicu): Să-mi dai să copiez la teză la mate.
- Dragoş V. (Cioc): Să nu mai fi, uneori, spărgător de gaşcă. Să fi mai activ la fete. Să nu fi chiar aşa timid. Să nu mai „toceşti” că-ţi sar creierii din cap. Să te apuci de handbal. Să te laşi de prostii.
- Marinică D. (Raţă): Te sfătuiesc să mai creşti puţin.

Colaje de Oracol (II)

14. Ce anotimp îţi place ?
- Ciprian P. (Cip): Vara, că mă duc la solar.
- Florin A. (Grecu): Toate, în afară de cele 4 anotimpuri.

15. Oricât de ocupaţi am fi, tot ne mai rămâne timp liber. Deci, cum îţi petreci timpul liber ?
- Darius I. (Ştrul): Fac labă.

18. Cu care dintre eroii filmelor ai vrea să semeni ?
- Cristian I. (Ţuc): Cu Conductă Ion, Gogu de la irigaţii.

24. Să lăsăm cele pământeşti şi să ne aruncăm ochii pe undeva…pe sus. Ce-ţi sugerează bolta cerească ?
- Emma I. (-): Un albastru infinit plin de enigme.
- Dragoş V. (Cioc): Un albastru care-l acoperă pe Dumnezeu.
- Florin A. (Grecu): Pământul întors pe dos.

25. Ce fel de nopţi adori ?
- Simona S. (Simalaie): Noaptea dorm, nu am timp să mă plimb pe străzi.
- Daniela M. (Moca): Cele colorate. Mă înţelegi, nu ?
- Mihaela S. (Miki): Nopţile sunt făcute pentru a dormi, în nici un caz pentru a sta să le admiri.

26. Şi acum…o perspectivă în viitor. Imaginaţia trebuie lăsată slobodă. Cum crezi că o să ne prezentăm în secolul, mileniul următor ?
- Loredana V. (Gotu): Foarte zăpăciţi.
- Anca C. (Ponei II): Cred că vom arăta cu o droaie de plozi pe lângă noi.
- Gabriel D. (-): Ceva cu nişte capete mari şi cu mult creier.
- Gigi I. (Olteanu’): Vom cuceri 3 titluri de campioană mondială. Iată echipa României din 1990. Neamţu, Pintilie, Dani, Ţuc, Geană, Eu, Dragoş, Anghel, Rică, Banu, Vîlcu.

28. Încă o temă ce nu poate lipsi dintr-un Oracol. Tema sportivă. Practici cumva un sport ? Care ?
- Daniela G. (Grigo): Aruncarea cu privirea, dar nu obţin nici un rezultat decât poate o intrare din plin într-un stâlp de beton.
- Alina C. (Ţuţu): Nu practic nici un sport (în afară de cel de pat).

30. Ca să nu amintesc ceva despre fotbal, ar însemna să fiu privit urât de băieţi. Cum nu vreau să am conştiinţa încărcată, ce părere aveţi despre fotbal ? Vă pasionează ?
- Cristian L. (Potco): Nu prea. Ne crăcănează.
- Gigi I. (Olteanu’): Foarte mult. Tu ai pus imagini cu Steaua (Iordănescu). Ai greşit. Ţi-am mai zis-o şi ţi-o mai zic: pentru toată lumea, clar că mai bună e Craiova.
- Anişoara R. (Codiţă): Să nu aud de acest sport oribil.

31. Ce sporturi te atrag ?
- Paula B. (Alencar): Tenisul de câmp, volei submarin, săritura în grosime.
- Daniela G. (Grigo): Săritura în coşciug.
- Alina C. (Ţuţu): Absolut nici unul (în afară de cel de pat).
- Florin A. (Grecu): Aruncarea cu privirea după fete.

Colaje de Oracol (I)

6. Sunteţi sinceri întotdeauna ? În ce cazuri sunteţi sinceri ?
- Gigi I. (Olteanu’): În fotbal. Sincer că mai bună este tot “U”.

7. Cum îţi place să te plimbi ?
- Suzana P. (Su-e): În pielea goală ! Ce întrebare !
- Carmen R. (Muppets): Ca brânza. Adică călare pe o pisică, cu câinele în cap şi cu amantul în braţe.
- Anca C. (Ponei II): Depinde de florile mărului.
- Mihail D. (Mimi): În doi. Când doi tineri se iubesc, sexul nu contează.

8. Pe unde te plimbi ? Unde ţi-ar plăcea ?
- Paula B. (Alencar): În pustiu mi-ar plăcea să mă plimb, dar până în prezent nu pot decât pe unde se poate.
- Suzana P. (Su-e): De obicei, o iau pe Calea Lactee şi ajung la Venus (nu staţiune, cu planetă); dacă nu, îmi iau câmpii (pe câmpuri).
- Carmen R. (Muppets): De obicei, depinde de mine (nu întotdeauna). Pe unde apuc, pe unde vreau, pe unde îmi place. Mai precis, de la meridianul de 0⁰ o iau la stânga, până la paralela de 75⁰-02”, apoi mă arunc în ocean, înot ca peştele (mă transform în amfibie) şi deodată…dau cu capul de ceva tare şi imens. Cred că este o stâncă dar…m-am înşelat: eşti tu !
- Gigi I. (Olteanu’): La munte şi în Craiova. Cum să mă plimb ? Cu 10 km/h.
- Sorin N. (Şobo): Pe faleză, pe lună şi pe Marte.
- Mihail D. (Mimi): Într-o pădure, la marginea realului. Să pot trece în fantastic.

9. Îţi place singurătatea ?
- Suzana P. (Su-e): Singură cu cine ? Singură, singură nu-mi place. Dar singură, singură, singură, singură…nici atât.

10. Ce este melancolia ? Ai fost vreodată melancolic(ă) ?
- Carmen R. (Muppets): Melancolică ? Doar când mi-a căzut o cărămidă în cap sau ceva asemănător (tare, în orice caz) am fost „melancolică”. Sau, în alte cazuri, când mă gândesc la nemurirea sufletului şi la tine !

11. Dar să abordăm şi alte subiecte. Îţi plac animalele ? Care ?
- Daniela G. (Grigo): Animalele din plastic pentru cei mici.

12. Noi trăim în mijlocul naturii. Însă, fiecăruia îi place un anume gen de natură. Care ?
- Gabriel D. (-): Da. Mai ales pozele.
- Mihail D. (Mimi): Natura naturală.

13. Îndrăgeşti florile ? Care ?
- Daniela G. (Grigo): Toate, mai ales cele din plastic sau din hârtie.
- Alina C. (Ţuţu): Îmi place la nebunie rapiţa.
- Carmen R. (Muppets): Of cours my horse. Toate tipurile, în afară de „Ciulinii Bărăganului”.
- Cristian L. (Potco): Îndrăgesc plantele carnivore şi mătrăguna.
- George G. (Benoclu): Trandafirii, pentru că înţeapă.

Primary School

Mda…o iau din nou de coadă. Evident, cu acelaşi sictir devenit deja cronic. Mi-am permis un scurt concediu în care nu am vrut să mai aud de serviciu. După 2-3 săptămâni de frecat menta, readaptarea este a naibii de dificilă. Citeam undeva despre perioada post-concediu de care ar avea nevoie orice om pentru a se putea readapta condiţiilor de muncă. Tind să dau crezare articolului. Ani de zile mi-am nenorocit concediile pentru un loc de muncă pe care am început să-l urăsc. Este timpul să mai văd şi de viaţa mea.
În general, mă feresc ca dracul de tămâie de reţelele de socializare. Am întâlnit prea mulţi(e) dezaxaţi(te) pentru a mă mai putea bucura de un tet-a-tet virtual. Azi mi-am călcat pe inimă. Pentru o cauză sentimentală…posibilitatea de a mă reîntâlni cu foştii colegi din şcoala generală. O perioadă foarte frumoasă, de altfel, din viaţa mea. Chiar dacă aceasta a fost half to half. Adică juma’ la o şcoală şi juma’ la alta. Iar partea a doua a experienţei gimnaziale nu putea fi decât şi cea mai frumoasă. Dehh…începusem să percep altfel viaţa, din moment ce colegele începuseră să capete rotunjimi.
Amintirile îmi sunt amestecate datorită celor două colective de colegi în care am învăţat. Pe mulţi i-am uitat, pe alţii sigur nu îi mai cunosc. Pe o parte sigur îi confund din punct de vedere al apartenenţei la o şcoală sau alta. Prea puţini au mai rămas vii în memoria mea.
Dragoş, cel mai bun prieten. Laurenţiu, mereu în ton cu moda şi mai ales ferchezuit.
Mihai, Daniel, Aurel şi care au mai fost…nu am cum să-i uit. Doar din cauza mea am fost cu toţii tunşi chilug. Abia ce citisem Winnetou şi o pusesem de o grupare secretă cu parole, consemne şi însemne. Ciprian, căruia îi râdea şi fundul şi tot timpul se învârtea ca un titirez. Adi, sclipitor la minte şi veşnic cu capul în nori.
Iar fetele, ce să mai zic…cred că de toate am fost amorezat. Dana M, care mă ruga să o scap din mâinile golanilor şi apoi o tulea fără să-mi zică un mulţumesc. Carmen, cu care schimbam bileţele focoase în timpul orelor. Luiza, cu care ne băteam toţi băieţii în parte. Paula care, prin sobrietate, şi acum mă mai face să mă simt stingher. Dana L care ne punea pe jar pe toţi masculii în “călduri”. Mihaela, “partenera” mea de bancă atât la bune, cât mai ales la rele. Alina, mândră şi frumoasă dar mereu distantă faţă de plebe. Teodora, Einstein-ul clasei.
Şi lista ar putea continua dar na’ că au început studenţii să umble la fiţuici. Mă’c să dau câţiva intruşi afară din examen.

Creola

Colegi de facultate. Am cunoscut-o în camera de cămin a fetelor, unde îmi făceam veacul când aveam ferestre în orar. Fetele, de altfel, primitoare şi ospitaliere. Fete din provincie, hotărâte să-şi depăşească condiţia provincială şi să reuşească profesional. Eram primit şi mă simţeam ca acasă în camera lor înghesuită, dar cochetă.
Acum, nu sunt sigur dacă era creolă, mulatră sau pur şi simplu ţigancă. Cert este că sărea imediat în ochi prin tenu-i întunecat. De altfel, bine proporţionată, înaltă şi cu un corp bine închegat, după cum intuiam dincolo de hainele cu care îşi proteja atât de bine intimitatea. Buzele-i prea mari, umflate parcă artificial, îi stricau oarecum echilibrul fizic, ajungând până la un sentiment de respingere în momentele-i de furie. Ia sânii mult prea mici făceau parcă notă discordantă cu trupu-i elastic şi subţire.
Am încercat să îi ignor atenţia exagerată pe care mi-o acorda ori de câte ori poposeam în camera lor. Asta nu mă împiedica, însă, să o analizez cu coada ochiului şi să încerc să o dezbrac cu privirea. Iar ea, intuind parcă intenţiile mele, poza în cele mai incitante poziţii cu mişcări languroase dar atât de artificiale constituţiei proprii.
În momentul în care am rămas singuri în cameră iar ea s-a înghesuit la pieptul meu, parcă cerând iubire, m-am blocat. Am îndepărtat-o precaut, privind-o sever în ochi. A insistat, mi-a luat palmele şi şi-a acoperit sânii cu ele. Mi-am retras repede mâinile şi am întrebat-o ce a apucat-o. Mi-a răspuns sec că nimic, apoi s-a îndreptat spre uşă şi a închis-o cu cheia. S-a întors şi s-a aşezat în poala mea, încolăcindu-mă cu picioarele.Mi-a luat din nou palmele şi le-a strecurat pe sub tricou. Am simţit în căuşul palmelor doi sâni mici, dar tari ca piatra şi fierbinţi, tresărind din ce în ce mai repede, pe măsură ce, instinctiv, palmele mi se încleştau. Mi-am lăsat palmele să lunece pe spatele-i încins, apoi unghiile au început să-i scrijeleze pielea. La oftatul ei de plăcere exagerat iar m-am blocat şi m-a retras.
- Ce facem ?
- Nimic grav, sărută-mă.
Nu am avut timp să reacţionez că ea deja m-a împins pe spate, în pat, şi şi-a lipit buzele de ale mele. I-am simţit limba încercând să-mi penetreze conturul buzelor. Am lăsat-o să intre. Incitante la atingere acele buze cărnoase, dar asprimea limbii cu care încerca să-mi simtă întreaga cavitate bucală mi-a produs brusc un sentiment de disconfort.
Am răsturnat-o într-o rână şi m-am săltat în şezut.
- Nu vreau!
A început să plângă cu sughiţuri. Am încercat să o liniştesc luând-o în braţe şi mângâindu-i părul. Apoi am aflat povestea ei. Era îndrăgostită. De cum m-a văzut prima dată, m-a dorit. A încercat fel de fel de tertipuri feminine prin care să-mi atragă atenţia pe care, de altfel, le intuisem foarte bine. Văzând că nu mă las prins în mreje, în ziua aceea s-a decis să mă abordeze direct.
Am stat până seara târziu în cameră şi am discutat. Am decis împreună să ne acordăm o şansă, dar să o luăm mai uşor. Cert este că vreo câteva săptămâni am fost împreună. Am vorbit, ne-am plimbat, ne-am sărutat, ne-am atins. Am încercat să dezvolt în mine aceleaşi sentimente care o încercau şi pe ea. Am vrut o relaţie. Nu mi-a reuşit. Iar creola, a intuit foarte bine în ce ape mă scăldam. Sigur, puteam să profit. Oricând mi-ar fi cedat. Dar nu m-aş fi împăcat niciodată cu gândul că nu aş fi fost decât un profitor de duzină. Tot ea m-a eliberat de chinuri. Într-o zi călduroasă de vară şi-a luat la revedere şi mi-a urat fericire în viaţă.
Am terminat amândoi facultatea iar ea s-a retras în orăşelul de unde a venit. Nu mai ştiu nimic despre ea.

Fără titlu

Nu reuşesc să o încadrez în galerie. Nu pot să o privesc ca pe o amintire. Deşi lucrurile între noi sunt sedimentate de mult, nu pot pronunţa cuvântul „fostă”. Deşi nu mai este, parcă este pretutindeni. Deşi mi-am scos-o de mult din minte, este încă în mine. Cu cât mă încăpăţânez mai mult să o uit, revine mereu, atunci când mă aştept mai puţin. Sau când etapele cronologice se succed în alt an şi în altă realitate. Cam pe vremea asta, cu mulţi ani în urmă, realizam că este mai mult decât un simplu nick cu care mă conversam pe net. Pe vremea când vara îşi pierdea din arşiţă şi răcoarea serii începea să muşte uşor din pielea încinsă de la căldură. Atunci când frunzele începeau să ruginească şi să completeze, în căderea lor spre pământ, un ciclu firesc al naturii.

Am strania senzaţie că relaţia noastră s-a finalizat în stil hollywood-ian, cu focalizare pe ultima secvenţă care anunţă un „to be continued”. Nu ştiu, pare greu de crezut, dar nu pot să nu mă gândesc la o continuare. Prea am trăit din plin această relaţie şi prea multe sentimente am investit pentru a ajunge la concluzia că totul a fost în van.

Sigur, o posibilă continuare se va realiza nu pe un teren arid, ci pe ceva concret. Pe ceea ce a fost. Probabil că relaţia ar continua din punctul în care a rămas suspendata în aer. Ca şi cum nu ar fi trecut ani de când fiecare şi-a văzut de viaţa lui. Ca şi cum acum câteva minute am fi schimbat ultimile cuvinte. Conştientizez foarte bine de ce nu a mers relaţia, după cum îmi dau seama şi de greşelile pe care eu unul ştiu că le-am făcut. Problema care se pune este faptul că mai devreme sau mai târziu va trebui să mă lovesc de aceleaşi probleme care ne-au depărtat unul de altul. Nu ştiu dacă voi avea înţelepciunea să nu mai repet aceleaşi greşeli. Nu ştiu dacă, încercând să nu mai repet aceleaşi greşeli, nu voi face altele. Nu ştiu dacă am puterea să duc această poveste de dragoste până la capăt. Nu ştiu multe despre mine, dar despre altcineva.

Ce ar mai fi de zis? Faptul că nu reuşesc să o încadrez în galeria „amintirilor” spune multe. Faptul că încă o simt în mine, poate spune şi mai multe. Dar asta deja este poezie. Iar eu nu sunt un fan al genului.

Crucea

Nu este greu sa fi „barbat”. Sa nu ai alte preocupari decat sexul, mancarea si nevoile proprii. Sa-ti transformi partenera intr-o sclava, sa-i arunci injurii si sa o plesnesti ori de cate ori nu reactioneaza prompt la comanda. Forta fizica si violenta raman in continuare criteriile imbatabile de selectie a vietii. Ce este bizar in acest context, este faptul ca antipozii se atrag de fiecare data. Femei de o calitate umana superioara cad prada „barbatilor”. E vorba poate de autovictimizare, o trasatura caracteristica femeilor de-a lungul timpului, sau poate doar de un subconstient activ care realizeaza automat selectia naturala prin oferirea acelor urmasi care pot rezista vicisitudinilor vietii.

De cele mai multe ori raman uimit cand observ femei deosebite care primesc scatoalce de la „barbatii” lor, ori injurii, si ele isi pleaca privirea in pamant acceptand, strangand in brate cu tristete fructul iubirii. Privind la acesti copii (minunati, de altfel) imi dau seama de motivatie…

Am fost si eu „barbat” pentru o noapte. Parca diavolul mi-a luat mintile. Am baut pana tarziu intr-un bar discret din Bucuresti. Ne cunosteam de la mare, ne-am placut si am decis sa ne mai intalnim. In trecerea mea prin Bucuresti nici nu ma gandeam ca as putea ajunge in patul ei. Probabil ca absitenta si aburii alcoolului mi-au blocat mintea pe o singura comanda: sex. Ca si femeie, arata excelent …numai un bolnav mintal nu si-ar fi dorit sa o aiba. Undeva spre miezul noptii, am condus-o spre casa. Inca lucid, cu tot alcoolul care mustea in mine, am preferat sa ma despart de ea in fata blocului unde locuia. Mi-a oferit insa o cafea si din acel moment, masculinitatea din mine a castigat in fata principiilor. Am continuat sa bem bere dupa bere in apartament. Ne-am harjonit si ne-am tavalit pe canapele. Bucati de trup ce se dezveleau in timpul harjonelii nu faceau decat sa-mi trezeasca pofte cu atata intensitate de ma dureau. Nu am mai rezistat ispitei si i-am cerut sex.

- Nu, te rog…

Am insistat, am implorat…simteam ca explodez.

- Abia te mai tii pe picioare…chiar vrei sa nu-ti mai amintesti nimic?

- Nu conteaza…te vreau…acum, si am prins-o de incheietura mainii cu putere.

M-a privit lung, oarecum deceptionata. Nu stiu ce a gandit. La cat de ametit eram putea sa ma dea afara din casa fara probleme. Inalta, sportiva, clienta a salilor de forta, cu un trup perfect, ireal aproape…o palma daca imi dadea si ma intindea pe parchet. Si totusi…a cedat…Am posedat-o animalic…fiasco total. Alcoolul din mine ma dereglase complet. Am cazut pe spate, rusinat si mi-am cerut iertare. S-a aplecat peste mine, strangandu-si cearsaful in jurul pieptului incins si m-a privit cu un rictus amar.

- Nu-ti face probleme…ai obtinut doar ce ti-ai dorit.

- Nu asa trebuia sa se intample, am ingaimat.

- Stai linistit…esti un om bun…altfel nu s-ar fi intamplat.

Mi s-a rupt filmul…A doua zi m-am trezit in jurul pranzului cu o durere cumplita de cap. Apartamentul era gol…un biletel cu o cheie deasupra ma asteptau pe noptiera. „Inchide usa cand pleci…lasa cheia in cutia postala”.

Imi oferea o lectie de viata ravasitoare si dureroasa. Duc aceasta cruce cu mine zi de zi. Nu am cautat niciodata sa ma disculp. Nu m-am impacat niciodata cu mine si cu actiunile de atunci. M-am comportat ca un…”barbat”.

Din acel moment optica mea asupra femeilor in general si a sexului in particular, s-a schimbat total. Nu-mi ramane decat sa multumesc celei care mi-a deschis ochii. Fericire oriunde te-ai afla…

Salbaticiunea

Vara de vara, obisnuiam sa fug o luna-doua undeva la poalele muntilor, intr-un satuc uitat de Dumnezeu si de autoritati, de o frumusete bruta, nealterata, salbatica, impresionanta. Obositi, plouati si poluati de atat oras, stresati de vacarmul industrializarii si confortul urban, ne intindeam pe rogojinile din paie cu o satisfactie greu de mascat: frati, veri, nepoti, unchi si matusi. Oaza de refacere a clanului…Ne inhamam la munca fizica specifica taranului cu bucurie. Sudoarea ce ni se scurgea de pe fruntile incinse de la soarele torid al verii ne incarca psihicul cu energie benefica.

Dupa o zi plina, undeva spre miezul noptii, cufundat intre vis si realitate, am auzit parchetul scartaind si usa camerei mele s-a deschis usor. I-am zarit silueta, acoperita cu o rochie alba de noapte apropiindu-se de patul meu. Am ramas nemiscat, nestiind cum sa reactionez. S-a lungit langa mine si a inceput sa ma mangaie pe piept. Am reusit sa mormai ceva insipid. I-am luat mana si am indepartat-o. M-a prins de incheietura si mi-a bagat palma pe sub rochia ei, fixand-o deasupra sanilor. Mi-am retras mana rapid si m-am ridicat in capul oaselor.

- Ce faci?

- Ce crezi ca fac?

- Nu stiu, explica-mi.

- Te vreau.

- Nu se poate.

Cu o miscare brusca si-a scos camasa de pe ea si a aruncat-o in mijlocul camerei. Sanii mari mi-au cazut greoi pe umar. In genunchi, pe marginea patului, cu mainile in poala, ma privea prin obscuritatea camerei cu niste ochi ireal de sclipitori.

- Potoleste-te…nu se poate, am incercat sa ripostez.

Se pare insa ca orice refuz din partea mea o intaratau si mai mult. A inceput sa ma muste pe unde nimerea. De gat, de urechi, de buze, de piept. Am incercat sa ma rasucesc si sa scap de greutatea ei. S-a lasat sa alunece intr-o parte si mi-a sucit mana la spate. S-a lipit de spatele meu si a inceput sa se impinga in mine. Ii simteam sanii fierbinti intarindu-se si arzandu-mi omoplatii. Si-a petrecut mana peste soldul meu si mi-a strans organul in palma.

- Iubeste-ma.

- Nu-ti dai seama ce faci? i-am raspuns brutal.

- Stiu foarte bine ce fac, mi-a raspuns surescitata, apoi m-a prins din nou de incheietura mainii si, cu o agilitate surprinzatoare, s-a rasucit si s-a asezat cu fesele pe pieptul meu. S-a intins cate era de lunga peste mine incercand sa-mi apuce sexul cu buzele. Sexul ei, tare si puternic umezit imi apasa pieptul, aruncandu-ma in pragul dementei. Am imbrancit-o din nou, am apucat-o de umar si am intors-o cu fata catre mine.

- Nu !

Brusc, s-a oprit din retragere, si a inceput sa se legene inainte si inapoi, cu o bizara pendulare a fundului. La fel de brusc a tasnit asupra mea si m-a lipit din nou de pat, pe spate. A inceput sa ma linga pe piept cu o limba ascutita si aspra.

- Te rog, ia-ma.

I-am prins capul intre palme si i-am privit ochii scaparatori. Avea o privire…ar fi fost in stare sa ma devoreze. Am privit-o sever si hotarat.

- Inceteaza.

- Nemernicule…te omor, a tipat dupa care a tabarat pe mine izbindu-ma cu pumnii.

Si-a incolacit palmele in jurul gatului meu si a inceput sa stranga cu putere. Pana sa apuc sa o prind de incheieturile mainilor, fata mi-a luat foc de la loviturile brutale si gatul a inceput sa-mi pulseze violent. I-am rasucit mainile la spate si am ingenunchiat-o. A inceput sa planga animalic, cu sughituri. I-am prins ambele incheieturi cu o singura mana si cu cealalta mi-a sters fata de sange.

- Te-ai potolit?

- Iesi sau te omor, mi-a zis cu ura printre dinti, dupa care si-a ingropat capul in claia de par.

Imediat m-am mutat in bucataria de vara. M-am incuiat pe dinauntru si am sprijinit la capul patului o bata de oier. Am ascuns toate cutitele din bucatarie. Reactiile ei reusisera sa ma sperie iar ultima amenintare m-a tinut treaz pana in zori.

Metamorfoza

Am fost colegi…de facultate, apoi de serviciu. In facultate era retrasa, antisociala, oarecum “salbatica”. Spunea verde in fata ce avea de spus si nu tinea cont de “gura lumii”. Copilaroasa, naiva, neexperimentata in ale vietii…Era inabordabila, irascibila si avea ticurile ei comportamentale. Idei fixe, preconcepute. Nu era o frumusete voluptoasa dar avea un corp de invidiat. Atragea…Am “remarcat-o” la munca, in timpul orelor de dupa program cand, aplecati umar langa umar peste cate un plan de executie, incercam sa gasim solutii. Avea un miros specific de parfum, amestecat cu miros de “animal” tanar.

Fara sa fac ceva in acest sens, diverse persoane au o predilectie in a-mi face confesiuni. Confesiuni care “mor” in mine. Asa am aflat ca isi dorea cu ardoare sa-si inceapa viata sexuala. Pe cat de mult isi dorea, pe atat de mult ii era frica. Nu stia cum sa se comporte, cum sa “atraga”, cum sa-si exteriorizeze dorinta. Era complet pe dinafara in ceea ce priveste comportamentul unei femei care isi cauta un partener. Sigur, mai in gluma, mai in serios i-am povestit (din sumara mea experienta) cum ar trebuie sa se comporte o femeie care isi cauta un barbat. Am ramas stupefiat cand am observat cat de repede a inceput sa puna in practica “povetele” mele. Si isi punea atat de bine in evidenta feminitatea… Renuntase la hainele impersonale, lalai si incepuse sa vina imbracata sexy. Incepuse sa se fardeze, sa se rimeleze si sa-si puna in evidenta buzele fine. A renuntat la podoaba capilara fara forma, ravasita. S-a tuns scurt si si-a vopsit parul. Purta numai haine mulate si fuste scurte. Incepuse sa comunice altfel cu colegii, sa flirteze, sa “provoace”. Colega mea incepea incetul cu incetul sa devina…femeie. Lucru sesizat si de masculii de la munca. Priveam fascinat aceasta metamorfoza, la modul cum o Cenusareasa se transforma incetul cu incetul intr-o Printesa. Constienta de “atractia” care incepuse sa o aiba asupra masculilor din jurul ei, incepuse sa-i joace pe degete dupa bunul ei plac. Devenise inabordabila, distanta, mandra si “dura” asa cum, de regula, sunt doar femeile sexy.

“De ce nu ma vrea totusi nimeni?” m-a abordat intr-o seara, vizibil marcata. Mi-am indreptat spatele si am incercat sa o privesc in ochi, dar ochii mi s-au oprit in decolteul generos. Am inghitit in sec. “O femeie nu trebuie doar sa se expuna…trebuie sa si ofere. Daca tu nu oferi nimic, nici nu vei primi ceva”. S-a uitat si ea lung la mine. “Invata-ma sa sarut”. Excitat de parfumul pe care il imprastia in juru-i abia am reusit sa mormai : “Eu ?…cred ca as fi cel mai putin in masura sa te invat”. “Saruta-ma… in altcineva nu am incredere”. Mi-am apropiat buzele de ale ei. Le avea uscate si tari. Isi tinea buzele nemiscate. Nu schita nici un gest. M-am retras repede. “Asta inseamna sa saruti?” m-a intrebat dezamagita. “Nu…numai ca imi este greu sa te invat. Un sarut este mai periculos decat iti imaginezi. Daca ma implic, nu stiu unde se va ajunge”. “Nu te implica…nici eu nu ma voi implica…vreau doar sa invat”. Am invatat-o sa sarute…

Delegatia prelungita ii oferea posibilitati nelimitate si pica intr-un moment prielnic. Noaptea tarziu, mi-a ciocanit la usa camerei. “In delegatia aceasta vreau sa-mi pierd virginitatea”. Doar intr-un capot subtire de vara, cu sanii obraznici dezveliti pe jumatate, s-a proptit in usa camerei privindu-ma provocator. M-au trecut toate transpiratiile. O doream. Feromonii m-au scurtcircuitat. “Adica?” “Adica…da, de ce nu?”. “Nu pot!” “O iubesti?” “Da”. “In regula…povesteste-mi atunci cum se face”. I-am povestit. Si-a inceput activitatea sexuala in acea delegatie. Si nu s-a oprit aici. A continuat…

Am schimbat locul de munca…ne intalnim cand si cand, la intervale de cateva luni. Imi povesteste…dintr-o novice a devenit o profesionista in arta sexului. Nu mai asteapta sa fie “aleasa”…acum ea este cea ce alege. Si alege numai ce este mai bun. “Tot o mai iubesti ?” “Da”. “Fericire…” imi zice de fiecare data, indepartandu-se lasciv. “Multumesc…Fie-ti viata presarata cu flori. Numai bine”. “Sigur” imi zice de fiecare data parca cu tristete in glas.

Curva

Obisnuiam ca in adolescenta sa fac joghing pe malul marii. Seara. Linistea dinaintea noptii, cand marea fosnea somnoros si pescarusii planau in cautarea culcusului, ma linisteau. Ma intindeam cu spatele infierbantat pe cate un stabilopod, imi petreceam palmele sub ceafa si inchideam ochii ascultand murmurul naturii. Clipocitul apei care se spargea spumos de pietre imi facea pleopele grele, tot mai grele. Totul se estompa in jurul meu, iar sunetele deveneau difuze. Cate un tipat prelung de albatros imi facea pleoapele sa tresare nervos, apoi iar mi se ingreunau.

I-am simtit prezenta. Am simtit cum s-a asezat langa mine. M-am incapatanat sa-mi tin ochii inchisi dar simturile mi s-au acutizat brusc. Emana un parfum suav. La cat de usor se misca, mi-am dat seama ca era tanara. Ii simteam privirea fixata pe mine, ca un magnet. Asteptam. Am simtit niste degete subtiri atingandu-mi umarul. Nu am reactionat. Asteptam continuarea. Mana usoara a inceput sa coboare pe piept, pana la pantalonii de treining. Mi-am zis ca este cazul sa nu mai fac pe mortul in papusoi. Am deschis ochii brusc. Cu parul dat intr-o parte, dezvelind un gat lung, frumos bronzat, cu ochii indreptati spre pantalonii mei. M-am rasucit brusc. A tresarit, a zambit strengareste si si-a cufundat irisii albastrii in ochii mei. Si-a petrecut palma prin parul lung, pana la mijloc si l-a dat pe spate.

- Ce faci? m-a abordat cu un glas ragusit, tabagic.

- Ma odihneam. Tu?

- Te examinam.

- De ce?

- Esti interesant.

- Doresti sa vorbim? i-am replicat si m-am ridicat cat eram de lung in picioare.

- Sigur ca da, mi-a raspuns, ridicandu-se si ea in picioare. Imi plac bicepsii tai, a continuat si mi i-a strans in palme.

Imi ajungea pana la piept. Hainele pocneau pe ea, ascunzand un trup tare si armonios. Avea o camasa rosie legata sub doi sani ascutiti si tari, ititi obraznic pe jumatate din stransoarea materialului.

- Iti place de mine? a continuat si s-a lipit cu putere de mine. Si-a petrecut mainile peste fesele mele, cu putere, apoi a inceput sa le plimbe in sus si in jos.

Sanii de cremene mi-au impuns pieptul. Sfarcurile intarite devenisera picamere. Instantaneu penisul mi s-a intarit, impungand-o intre picioare.

- Hmmm…adevarat barbat, mi-a zis indepartandu-se usor si uitandu-se fix la proeminenta din pantaloni.

- Scuza-ma…o reactie necontrolata.

- Arata-mi.

- Poftim?

- Arata-mi ce ai in pantaloni.

- Aici, acum? Nici nu te cunosc, am bolborosit incurcat.

- Hai mai, esti barbat sau papa-lapte? Vreau sa vad.

- Nu pot! am exclamat stupefiat.

- Neaaaaa…lasa ca vad si singura, mi-a zis zambind superior si si-a varat palma in pantaloni strangandu-mi penisul cu putere.

Am incremenit. Nu mai aveam cuvinte. Ma holbam la ea ca un aiurit. Mi-a prins scrotul in palma, l-a palpat de cateva ori, apoi si-a ridicat palma in sus, de-a lungul falusului. Cu doua degete mi-a ciupit capul organul. M-a prins violent cu mana de ceafa si-a lipt buzele de ale mele. A inceput sa-si vare limba tot mai adanc in cavitatea mea bucala.

- Domnisoara, am prins glas, vreti sa ma violati?

- Pai pe un asa barbat bine, dotat, cine nu l-ar viola? Prostule…O facem?

Si-a petrecut apoi palmele de-a lungul hainelor mele, ca intr-o perchezitie corporala.

- Nu…nu o facem, am retractat vizibil excitat.

M-a impins brusc inapoi si m-a privit cu ura.

- Esti un idiot…unde iti tii banii?

- Banii…hmmm.

Brusc…am realizat. Toate miscarile palmelor ei de-a lungul hainelor aveau un scop. Mi-am luat aer in piept hotarat sa ii dau un raspuns usturator. Cu coada ochiului insa, am zarit trei barbati, asezati la vreo 10 m distanta, pe stabilopozi, privindu-ne insistent si amuzandu-se.

- Nu am, am continuat sobru cu un sentiment de frica ce incepuse sa ma incolteasca.

- Zi ba pramatie, unde tii banii ascunsi? Sperai sa mi-o pui, ha ?

- Nu speram nimic. Si bani nu am. Am iesit la joghing…

- Trebuie sa te dezbrac? a continuat nervos. In chiloti, unde i-ai ascuns? Si si-a varat palma in slip, cotrobaind si zgariindu-mi penisul cu unghiile.

- Usurel, ca ma zgariati, am zambit fals, cu spatele inghetat de frica celor 3 namile din coasta noastra.

- Probleme draga? a tipat un individ nervos.

- Da-te drack, ca ma descurc si singura, i-a zis peste umar.

- Mda…esti curat, a continuat fata dezamagita. Ai noroc ca imi esti simpatic. Hai valea, pana nu se supara Titi. Si un sfat…nu-ti mai face plimbarea pe aici, in fapt de seara, mi-a zis repede la ureche, complice.

Si-a indreptat spatele, si-a scos pieptul in fata si si-a troznit bratele deasupra capului.

- Nu ai disparut inca? Mars…

Matahalele deja se apropiasera de noi. Erau de doua ori cat mine. M-am indepartat repede.

- Stai ba asta…a tipat unul dintre ei nervos. Ia treci la control…

Am lungit si mai mult pasul.

- Lasa-l Jim…it’s clean.

Am auzit o pocnitura. Mi-am intros capul speriat. Fata zacea in genunchi la picioarele individului, cu buza insangerata.

- Fugi fraiere! a mai apucat fata sa tipe.

Am rupt-o efectiv la fuga, de parca o intreaga haita de lupi se afla pe urmele mele. Am mai auzit plesnituri seci si gemete.

- Curva ordinara! Sa mai vorbeasca gura fara tine…borato!

Dupa un sprint de cateva sute de metri, in care sigur am batut toate recordurile de viteza, m-am oprit si mi-am intors privirea gafaind. Pe malul apei, cei trei se grupasera in jurul mogaldetei prabusite carandu-i de zor picioare pe unde nimereau.