Despre mine

Doar în trecere…

În virtutea faptului că majoritatea accesărilor se direcţionează spre această pagină, m-am hotărât să scriu câte ceva despre mine. Nu am cum să evit şablonul şedinţelor de tipul “Alcoolicii anonimi”. Să vedem. Eu sunt Alex. Nu sunt dependent de alcool, aşa că nu ştiu care-i rolul meu în cadrul acestor destăinuiri.  Dar, în fine…
Sunt căsătorit cu o femeie de excepţie, cu care am doi copii reuşiţi. Frumoşi şi deştepţi. Şi mai ales neastâmpăraţi. Pereche. Evident, sunt fudul. Băiatul a venit primul pe lume.
Anul acesta schimb prefixul. Probabil, ca orice bărbat normal, acest lucru mă sperie. Dar nu-i bai, trec eu şi peste asta.
Bugetar. Profu’ de instalaţii. Apropiat şi apreciat de studenţi. Pe cuvânt de pionier. Oricând studenţii imi stau chezăşie. Nu aveţi decât să-i intrebaţi. Fac ce fac, din pasiune. Pe bani puţini, evident. Ce mai contează, însă, când cei care-mi trec prin mână, după ani şi ani, mă caută pentru a-mi mulţumi ori pentru a-mi cere sfatul în diverse probleme ?
Sunt dificil ca om. Greu îmi intră careva sub piele. Iar eu nu simt nevoia să mă înconjor de falşi prieteni. În momentul în care, însă, cineva îmi cade cu tronc, merg cu el până în pânzele albe.
Sunt o fire libertină, receptiv la provocări şi mă chinuie problemele existenţiale. Cerebral prin definiţie şi mai uşor cu adrenalina, datorită unei comodităţi cultivate conţiincios pentru autoprotecţie.
De cele mai multe ori zic direct ce mă doare, de unde şi expresia “Ce-i în guşă, şi-n căpuşă”.
Mereu afişez o mască de duritate şi seriozitate, care pune pe fugă oaspeţii nedoriţi. Cine insistă, însă, poate avea surprize din cele mai plăcute. Sau dimpotrivă. Depinde numai de voi.
Îmi place să ascult. Nu-mi place să mă dezvălui benevol. Prefer să păstrez o umbră de mister. Consider că o prietenie adevărată se câştigă greu, cu multă sudoare. Cu cât ajungi mai greu la miez, cu atât mai savuros este fructul.
Şi da…ce scriu în acest jurnal este adevărat. Poate cu unele mici înflorituri artistice. Esenţa, însă, rămâne. Învăţaţi să citiţi printre rânduri şi, cine îşi doreşte cu ardoare, poate ajunge şi la adevăr.
Numai de bine tuturor cititorilor.
(februarie 2010)